Scopul Universităţii de vară

Pregătirea specialiştilor şi actorilor politicii de patrimoniu pe modelul european.

Reidentificarea, pregătirea pentru marcare a fostelor drumuri romane puţin cunoscute înca, în scopul popularizării şi cartografierii acestora, pe baza cercetărilor existente. Acţiunea are în perspectivă recunoaşterea valorii istorice a acestor vestigii în România şi introducerea lor în circuitul turistic-cultural european, pe modelul traseelor “Drumurile Romane” din toate ţările europene.

Proiectul poate fi preambulul unor programe de cercetare în cadrul Centrelor de cercetare/studii ale Universităţilor din România, Franţa şi Italia.

Traseu didactic şi sportiv efectuat cu studenţi/absolvenţi cu preocupari referitoare la problematica patrimoniului naţional, de soarta monumentelor şi siturilor aflate în pericol de dispariţie.

Traseele propuse eşalonate în trei ediţii.

Itinerariul propus urmează drumurile romane din Ţara Moţilor în Munţii Apuseni.

° Traseul I – Ediţia 2009 : Turda (Potaissa) - Roşia Montană (Alburnus Maior)- pe valea Arieşului mijlociu şi inferior, care separă Muntele Mare de Munţii Trascăului.

Turda până la Buru, 20 Km, apoi până la Lupşa, 57 Km, şi Roşia Montană, 11 Km (total 88 Km)

Aşezari pe traseu unde s-au găsit vestigii romane : Turda (castrul roman şi salina), Sălciua, Baia de Arieş, Lupşa (exploatări aurifere), Roşia Montană (minele din Cârnic, Orlea, Cetate şi aşezările, cimitirele şi templele minerilor din zonele adiacente).

° Traseul II – Ediţia  2010 : Alba Iulia (Apulum) - Zlatna (Ampelum) - Roşia Montană (Alburnus Maior)

Alba-Iulia – Zlatna, 35 Km, pe valea Ampoiului prin Tauţi, Meteş, Poiana Ampoiului, Presca Ampoiului, Galaţi, Valea Mică, Patrângeni, apoi până la Abrud, 29 Km, de aici Roşia Montană şi apoi la Bucium, 18 km (total 82 Km)

Aşezări pe traseu unde s-au găsit vestigii romane : Ighiu -Magulici (castru roman şi cariere de calcar) –Gura Ampoiţei (villa rustica) –Tauţi – Meteş (aşezare rurală) - Zlatna-Patrângeni (Ampelum, aşezare urbană cu rang de municipium), Bucium - Corabia – Vulcoi, exploatare auriferă romană şi cimitire tumulare ale minerilor) – Corna (aşezare şi necropolă), Roşia-Montană (Alburnus Maior).

° Traseul III – Ediţia 2011 : Cigmău – Geoagiu-Băi (Germisara) - Zlatna (Ampelum)

Gelmar, Geoagiu-Băi, pe valea Geoagiului prin Bozeş, Băcaia, Glod, Almaşul de Mijloc, până la Zlatna, 30 Km

Vestigii geologice si speologice din apropierea drumurilor romane :

Munţii  Trascăului, domurile calcaroase, de zeci de metri înălţime : Pietrele Ampoiţei, Piatra Corbului (Tăuţ), Degetul lui Dumnezeu (Valea Mică), Lacul Ighiel, Platoul Ciumena-peisaj carstic mioritic, Detunata –« orga » vulcanica 100 m (din Bucium), Poiana cu narcise de la Negrileasa - Bucium (rezervaţie naturală) .

Pe Valea Arieşului : Peştera Huda lui Păpară, Masivul Scăriţa-Belioara (sat tradiţional şi rezervaţie naturală), Peştera Gheţarul Scărişoara (cele mai mari acumulari subterane de gheaţă din Europa).

Popasuri inedite :

Roşia Montană: Muzeul Mineritului cu vizitarea Muntelui Cârnic şi Pietrii Corbului (monument istoric), a galeriilor romane de la Orlea; Abrud: centrul istoric al oraşului cu bisericile - monument: Sf. Apostoli (sec. XVIII-XIX) romano-catolică (sec. XV-XVIII); Ampoiţa – biserica monument „Cuvioasa Paraschiva” (sec. XVII-XVIII); Zlatna: bisericile- monument „Sf. Nicolae” (sec. XVIII) şi „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XV-XVIII)